Scurt Istoric al Uniunii Europene

Comisia europeană este organul executiv al Uniunii Europene, având rolul de a întocmi proiecte de legi şi de a monitoriza aplicarea acestora. Comisia este un organ al Comunităţilor Europene, independent de statele membre, fiind motorul sistemului instituţional al Comunităţii Europene:

– are dreptul de iniţiativă și întocmeşte proiectele de legi, pe care le supune pentru adoptare Parlamentului şi Consiliului.
– Comisia asigură aplicarea legislaţiei europene (directive, regulamente, decizii), execuţia bugetară şi realizarea programelor adoptate de Consiliu şi Parlament, în calitate de organ executiv.
– împreună cu Curtea Europeană de Justiţie verifică respectarea legislaţiei comunitare.
– are dreptul de a negocia mai ales tratatele din domeniul comerţului şi colaborării internaţionale, în calitate de reprezentant legal al Comunităţii la nivel global.

1957 ► Statele semnatare ale Tratatului de la Roma menţionează în preambulul acestuia necesitatea „de a consolida unitatea economiilor lor şi de a asigura dezvoltarea armonioasă prin reducerea diferenţelor dintre diversele regiuni, precum şi a decalajelor cu care se confruntă regiunile mai puţin favorizate”.

1958 ► Înfiinţarea Fondului Social European (FSE).

1962 ► Înfiinţarea Fondului European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA).

1986 ► Actul Unic European creează bazele unei autentice politici de coeziune menită să compenseze taxele impuse de piaţa unică şi resimţite în ţările din Sud şi în regiunile mai puţin favorizate.

1989-1993 ► Consiliul European de la Bruxelles reformează în februarie 1988 modul de funcţionare a Fondurilor de Solidaritate, numite “Fonduri Structurale” şi decide să le aloce 68 miliarde de ECU (la preţurile anului 1997).

1992 ► Tratatul asupra Uniunii Europene, intrat în vigoare în 1993, consideră coeziunea ca fiind unul dintre obiectivele esenţiale ale Uniunii, în paralel cu Uniunea Economică şi Monetară şi cu Piaţa Unică. Tratatul prevede şi crearea unui Fond de Coeziune menit să sprijine proiecte favorabile mediului înconjurător, precum şi transporturile în statele membre mai puţin prospere.

1994-1999 ► Consiliul European de la Edinburg (decembrie 1992) alocă pentru politica de coeziune aproape 200 miliarde de ECU (la preţurile anului 1997), adică o treime din bugetul comunitar. Un nou Instrument Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) completează Fondurile Structurale.

2000-2006 ► Consiliul European de la Berlin (martie 1999) reformează din nou fondurile structurale care vor beneficia de un buget de 213 miliarde de euro pentru o perioadă de şapte ani. Instrumentul pentru politici structurale de preaderare (ISPA) şi programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală (Sapard), care au drept obiectiv favorizarea dezvoltării ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est, vin în completarea programului Phare care există din anul 1989.

2000-2001 ► Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) adoptă o strategie axată pe ocuparea forţei de muncă şi menită să facă din Uniune „economia cea mai competitivă şi cea mai dinamică a lumii, bazată pe cunoaştere, până în anul 2010”. Consiliul European de la Göteborg (iunie 2001) completează această strategie prin legarea ei de dezvoltarea durabilă.

2002 ► Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002) se soldează cu încheierea unui acord asupra criteriilor de aderare a celor zece noi state membre ale Uniunii

1 mai 2004 ► Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia aderă la Uniunea Europeană.

2005 ► Consiliul European ajunge la un compromis cu privire la bugetul pentru perioada 2007-2013. Politica de coeziune dispune de un buget de 347,410 miliarde de euro (preţuri curente).

17 mai 2006 ► Consiliul, Parlamentul şi Comisia semnează acordul privind bugetul pentru perioada 2007-2013. La data de 1 august 2006 intră în vigoare regulamentele privind fondurile structurale pentru perioada 2007-2013.

6 octombrie 2006 ► Consiliul adoptă „orientările strategice comunitare în materie de coeziune”, veritabil soclu pentru noua politică, care definesc principiile şi priorităţile pentru perioada 2007-2013.